Învățăm să pictăm
Să pictezi o icoană poate părea uneori descurajant pentru cei mici și nu numai, fiind un proces lung, ce necesită foarte multă răbdare, calm, atenție, studiu și îndemânare.
Sfaturi, care să vă ajute în realizarea unei icoane.
Este bine cunoscut faptul că este nevoie de o plasticitate, o mână fină și relaxată în primul rând, cu cât veți sta mai încordați, cu atât mâna nu va permite liniilor să prindă o formă estetică, ci mai degrabă vom obține ceva tehnic, iar atunci când pictăm, nu vom trage linii drepte cu rigla și echerul, tocmai asta este frumusețea când pictezi, poți oferii liniilor tale orice formă, orice curbă, dimensiune sau intensitate.
Poți face chiar un joc pentru asta, ia o coală A4 și un creion. Pune vârful creionului pe hârtie și începe să îl plimbi pe foaia ta în toate direcțiile și formele, mergi în sus și în jos, fă o curbă, apoi o buclă, apasă mai tare, după care mai fin și vei vedea cum mâna ta se relaxează.
Acum că mâna este relaxată, vom trece la imaginație. Vizualizează cât mai mute fotografii cu ceea ce urmează să pictezi. Caută poze cu mai multe stiluri, ale aceluiași desen sau în cazul de față, ale aceleiași icoane, vezi stiluri diferite, artiști diferiți care au pictat ce vrei să pictezi și tu, vizualizează cât mai mult și vezi cărui stil te potrivești, ce te atrage mai mult în mod deosebit. Acest exercițiu te va ajuta chiar și în a îți crea propriul tău stil, dar și pentru cultivarea de noi informații și pentru antrenarea imaginii vizuale, pentru că în fond, pictorii lucrează cu imaginea întâi de toate, deci este o abilitate pe care trebuie să o dezvolți.
Acum că am stabilit elementul principal, putem trece la fapte. Aranjează-ți un colț unde să ai materialele tale. Astăzi vom picta pe pânză.
Vom avea nevoie de o pânză (cu ramă preferabil), dimensiunea o stabilești tu, pentru început este bine să iei ceva de dimensiuni A4 plus-minus, suprafețele prea mari sunt greu de stăpânit pentru început, iar cele prea mici te vor induce în dificultate când vei avea detalii de pictat, fiind suprafața prea mică (întotdeauna chipul, mâinile și elementele de ornament vor fi dificile pe dimensiuni în miniatură pentru că trebuie să fie perfect clare și bine definite dar spațiul înghesuit te va îngreuna).
Pe lângă pânză mai avem nevoie și de o coală imprimată cu Sfântul sau scena pe care vrei să o pictezi, în dimensiunea pânzei alese, o bucată de cărbune, un creion, scoci de hârtie, tempera, pensule de diferite dimensiuni, obligatoriu una subțire, o paletă pentru culori și apă pentru a curăța pensulele de culoare.
Vom începe prin a lua coala imprimată cu modelul dorit, o întoarcem cu fața în jos și o colorăm cu cărbune în totalitate. După ce facem asta, vom lipi cu ajutorul scociului de hârtie coala pe pânza noastră cu cărbunele pe pânză. O fixăm și apoi cu un creion, conturăm tot desenul, vom acorda o atenție deosebită detaliilor de la mâini, chip și orice element ornamental sau alte detalii importante care trebuie puse în evidență. Voi atașa câteva fotografii care să vă ajute să înțelegeți mai bine.
Când terminăm de trasat tot, vom îndepărta coala de pe pânză și putem observa cum s-a imprimat tot ce ne interesează pentru a ne ajuta să începem să punem culoarea.
Atenție însă, aceasta tehnică ne trasează doar primul pas, este ca un mic ajutor pentru a primii noi încrederea și curajul că avem pe ce pune culoare, nu este ceva care ne ajută să facem tot, ci doar un mic ajutor.
Acum că avem pe pânză conturat desenul putem începe să pictăm. Vom stabili de la început codul de culoare al lucrării, care este foarte important în definirea și scoaterea în evidență a lucrării. Vom avea modelul ales în permanență în față ca o hartă, un ghid pe care îl urmăm până la final.
Aplicăm primul strat de culoare. Vom aplica proplasma (ocru simplu sau ocru cu negru) pentru chip și mâini, și tot ce ține de carnație pentru icoana aleasă. Apoi trecem la veșminte, vom încerca să folosim regula cald pe rece sau rece pe cald. Adică pentru un efect mai puternic vom folosii o nuanță caldă și una rece pentru a se pune în evidență una pe alta sau putem alege culoarea complementară.
Acum că avem primul strat așternut pe pânza noastră, putem începe să ne jucăm cu umbrele și luminile, cutele veșmintelor care scoate în evidență dinamica și foarte important, vom urmări cum trebuie să cadă acestea pe lucrare, de unde vine lumina, unde trebuie așezată, cum cade veșmântul la brațe, direcția acestuia și așa mai departe. Aceste elemente sunt importante pentru a oferi dinamică și un impact privitorului.
Fundalul are și el o importanță, acesta va scoate în prim plan, dacă este bine ales, Sfântul din icoană. Putem alege, în funcție de stilul pe care îl alegi să punem o culoare neutră, simplă care să lase să atragă atenția asupra elementului central și cel mult să îi facem un chenar, o linie fină și subțire roșie de exemplu. Asta te va ajuta și la trasarea aureolei și scrisul de pe fundal, vor fi clare și vor fi evidențiate printr-un roșu aprins sau roșu englez pe un fundal de o nuanță calmă, liniștitoare. Sau mai există varianta la unele icoane când avem un peisaj în fundal, este mai rar întâlnit, însă este și aceasta o posibilitate. În general apare ceva ce reprezintă Sfântul, din viața lui, sau din meseria cu care s-a ocupat și aici avem exemplul Sf. Apostol Andrei care a fost pescar și avem icoane în care este reprezentat cu un lac în spatele lui, iar lângă un coș cu pește. La acest detaliu ține de stilul și preferința fiecărui artist.
Iată cum icoana a prins contur. Nu uita însă, este nevoie de mult exercițiu pentru o icoană reușită și trebuie mereu acordat o atenție deosebită detaliilor. Detaliile fac diferența.
Spor la lucru și lasă-mi un feedback cu icoana pictată!
