Primii pași în restaurare
În acest articol vă voi prezenta primii pași în etapele restaurării pe lemn și lemn policrom.
Ca orice proces, restaurarea unui tablou trece prin mai multe etape, fiecare având semnificația ei. Este foarte important de menționat faptul că fiecare intervenție asupra obiectului restaurat trebuie să fie însoțită de fișa de restaurare, aceasta cuprinzând documentația istorică, fotografică, metodică și de analiză, practic se construiește un istoric al operei, din trecutul ei, prezent și toate modificările suferite pe parcursul procesului de reabilitare. Fără această documentație, se poate considera un abuz asupra obiectului de artă, un fals istoric și o lipsă de dovadă asupra a ceea ce s-a întâmplat cu acesta. Tocmai de aceea documentația scrisă este însoțita obligatoriu de cea fotografică.
În general există anumite modele de fișe standard, pe care restauratorii și ucenicii acestora le folosesc, acestea sunt bine documentate și structurate, astfel încât să fie totul limpede, complex și complet. Pe lângă această fișă, este necesar să existe și un jurnal de atelier/șantier, unde în timpul procesului de lucru se va scrie tot ceea ce se execută, de exemplu (materiale folosite, substanțe, cum s-au realizat tehnicile de restaurare, cauze, efecte, cum arăta înainte și după zona unde s-au efectuat modificările etc) mai pe scurt nu trebuie ratat nimic. Toate modificăile aduse operei de artă trebuie întrgistrate în istoricul ei.
Probabil pare puțin exagerat sau insistent acest pas însă în restaurare este vorba, după cum am mai specificat și în primul articol postat în această categorie, despre readucerea în formă inițială a operei (cât mai aproape posibil de varianta originală, dar nu complet), iar acest lucru trebuie justificat; cum s-a ajuns aici, apoi este vorba despre faptul că în restaurare se lucrează cu substanțe chimice care pot aduce modificări asupra operei, după încheierea procesului, iar o documentație corectă și completă poate salva o posibilă reacție a substanțelor folosite pentru a depista cauza și a o remedia. Iar în final este vorba despre opere de cult, cu valoare istorică/artistică, bunuri funcționale etc. Astfel de opere au nevoie să fie însoțite de istoricul lor.
De știut!
În documentație se vor folosii:
- Termeni de specialitate;
- Se vor respecta din punct de vedere cronologic pașii efectuați;
- Se specifică istoricul obiectului de cult;
- Se vor prezenta toate testele efectuate până la alegera formulei finale;
- Toate cele specificate mai sus sunt însoțite de documentația forografică.
- Trecând mai departe voi aduce în discuție și fișa de conservare, care nu este tot una cu fișa de restaurare.
Conservarea este procesul prin care se păstrează/conservă un obiect în stare cât mai perfectă. Pentru că este foarte important mediul în care se află opera de artă. Acesta influențează evoluția sau stagnarea unor probleme. La fel ca la om, cum mediul poate influența starea de sănătate, tot așa și la obiectele de artă, felul în care sunt depozitate și conservate, are impact asupra stării lor de degradare. Însă despre teoria conservării vom discuta separat.
